Acidoza metabolica

Acidoza metabolica este un dezechilibru al pH-ului in care organismul a acumulat prea mult acid si nu are suficient bicarbonat pentru a neutraliza in mod eficient efectele acidului.

Cauze
Acidoza metabolica apare atunci cand organismul are mai mult acid decat baza in el. Farmacistii folosesc termenul pH pentru a descrie modul in care se afla o substanta de baza. Bazat pe o scara de la 14, un pH de 7.0 este neutru. Un pH-ul de mai jos 7.0 este un acid; cu cat este mai mic numarul, cu atat este mai puternic acidul. Un pH-ul de mai sus 7.0 este o baza, cu cat este mai mare numarul, cu atat este mai puternica de baza.

Diagnostic
Acidoza metabolica este suspectata pe baza simptomelor, dar este, de obicei, confirmata prin teste de laborator, pe probe de sange si urina. Sangele cu pH-ul mai jos 7.35 confirma conditia. Nivelurile componentelor sanguine, inclusiv de potasiu, glucoza, cetone, sau acid lactic, pot fi, de asemenea, peste normal. Nivelul de bicarbonat in sange va fi redus, de obicei, mai putin de 22 mEq / L. Urina pH-ul poate sa scada sub 4,5 in acidoza metabolica.

Tratament
Tratamentul se concentreaza in primul rand pe corectarea dezechilibrului de acid. De obicei, bicarbonatul de sodiu si fluide vor fi injectate in sange printr-o vena. O linie intravenoasa poate sa fi inceput deja sa administreze lichide si pentru a permite injectarea rapida a altor medicamente care pot fi necesare. Daca pacientul este diabetic, insulina poate fi administrata. Medicamentele pentru reglarea tensiunii arteriale sau a ritmulului cardiac, pentru a preveni crizele, sau pentru a controla greturile si varsaturile ar putea fi date. Semnelor vitale cum ar fi pulsul, respiratia, tensiunea arteriala, temperatura corpului, vor fi monitorizate. Cauza principala de acidoza metabolica, de asemenea, trebuie să fie diagnosticata si corectata.

Simptome
Este un acid natural produs de degradarea grasimilor si a altor procese din organism, insa, in anumite conditii, organismul nu are suficient bicarbonat, un neutralizator acid, pentru a echilibra acizi produsi. Aceasta se poate intampla atunci cand organismul foloseste grasimile pentru energie in loc de carbohidrati. Conditiile in care acidoza metabolica poate sa apara include: alcoolism cronic, malnutritie, si cetoacidoza diabetica.
Tulburarea poate fi, de asemenea, un simptom de o alta boala cum ar fi insuficienta renala, insuficienta hepatica, sau diareea severa. Acumularea de acid lactic in sange din cauza conditiilor, cum ar fi insuficienta cardiaca, soc, sau cancer, induce acidoza metabolica.
Unele otraviri si supradoze (aspirina, metanol sau etilen glicol) produc, de asemenea, simptome de acidoza metabolica. In cazurile usoare de acidoza metabolica, simptomele includ dureri de cap, lipsa de energie, si somnolenta. Respiratia poate deveni rapida si superficiala. Greata, varsaturi, diaree, deshidratare, pierderea poftei de mancare sunt, de asemenea, asociate cu acidoza metabolica.

Pacientii diabetici cu simptome de acidoza metabolica pot avea, de asemenea, impresia ca le miroase respiratia a fructe. Pacientul poate pierde constiinta sau deveni dezorientat. Cazurile severe pot produce coma si moarte.

Anghinarea

Planta erbacee, perena, cu frunze mari, lungi de 30-120 cm, paroase, alb-cenusii pe fata inferioara si verzi-albicioase, lipsite de peri pe fata superioara.

Zona Geografica

Cultura este mentionata in Egiptul antic si amintita de Pliniu cel Batran care o recomanda ostasilor pentru linistirea inimii. In cursul secolului cincisprezece a fost adusa de arabi in Spania si Italia. A fost utilizata in Franta si Anglia pentru afectiuni hepatice si biliare(secolul 16). Flora spontana in regiuni de deal, pe lizierele padurilor. In Romania, culturi in judetele din sud.

Istoric Utilizare

Pulbere din planta uscata sublingual, infuzie, tinctura.

Actiuni Terapeutice

- coleretica si colagoga;
- hepato-protectoare(derivatii cafeici);
- tonic-amara (cinaropicrina si derivati);
- hipolipemianta (cinarina), prin inhibarea lipolizei de tip acid nicotinic, fara efectele adverse ale acestuia;
- diuretica (flavone);
- antialergica prin inhibarea complementului seric (cinarina);
- febrifuga;
- bacteriostatica fata de Salmonella, Staphylococcus si Proteus;
- putine plante au o actiune atat de intensa asupra ficatului si vezicii biliare.

Tratamente

- hepatite acute si cronice, ciroza hepatica, alcoolism cronic;
- diskinezii biliare;
- guta, hiperuricemie;
- cardiopatie ischemica, ateromatoza, hipercolesterolemie;
- diabet;
- scade glicemia;
- alergii, eczeme, diverse boli de piele;
- constipatie atona, atonie digestiva, digestie lenta, anorexie.

Abetalipoproteinemia

Abetalipoproteinemia este o boala rara, mostenita, in care o persoana se afla in imposibilitatea de a absorbi integral grasimile alimentare prin intestine.

Cauze
Aceasta boala este autosomal recesiva si afecteaza de multe ori barbatii, dar poate in unele cazuri sa afecteze si femeile. Este cauzata de un defect de transfer microsomal al proteinei trigliceridelor.
Defectul pune organismul in imposibilitatea de a crea lipoproteine (molecule de grasime combinate cu proteine). Persoanele aflate in aceasta situatie sunt in imposibilitatea de a digera grasimile si vitaminele estentiale corect.

Diagnostic
La un examen fizic ar putea fi constatate leziuni ale retinei ochiului. Testele care pot fi efectuate pentru a ajuta la diagnosticarea acestei boli sunt: testarea apolipoproteinei B din sange , analize de sange pentru a cauta deficitul de vitamine, hemoleucograma completa, teste ale colesterolului, electromiografie, examen ocular, teste ale vitezei de conducere nervoasa. Testele genetice pot fi disponibile pentru mutatiile genei MTP.

Tratament

Este bine sa consultati un nutritionist sau alt profesionist medical pentru instruirea dietetica. Dozele mari de vitamine, care contin vitamine liposolubile sunt administrate. Vitamina E ajuta in general la restabilirea lipoproteinelor. Suplimentele de acid linoleic sunt de asemenea administrate.
Pentru a veita simptomele intestinale evitati trigliceridele cu lant lung si limitati aportul de grasimi la 5-20 de grame pe zi. Dieta dumneavoastra ar trebui sa contina carne slaba de peste sau pasari de curte.
Pentru ca toata lumea are nevoie de o anumita cantitate de grasime pentru cresterea si dezvoltarea normala, trigliceridele cu lant mediu alternativ sunt folosite ca o sursa majora de grasimi in dieta. Deoarece aceste grasimi sunt absorbite di intestin diferit fata de alte gresimi, ele pot ajuta pacientii sa evite simptomele intestinale.
Trigliceridele cu lant mediu sunt luate ca un supliment alimentar, de obicei sub supravegherea unui medic sau a unui nutritionist. Acestea ar trebui sa fie utilizate cu precautie deoarece pot provoca leziuni hepatice.

Simptome

Simptomele care pot aparea includ: dificultati de coordonare, curbarea coloanei vertebrale, scaderea vederii care se agraveaza in timp, intarzierea dezvoltarii, imposibilitatea de a creste in copilarie, slabiciune musculara, slaba coordonare musculara care de obicei se dezvolta dupa varsta de 10 ani, proeminenta abdomenului, scaune grase si de culoare pala, scaume spumoase, scaune anormale si urat mirositoare.

Abces retrofaringian

Abcesul retrofaringian este o colectie de puroi localizat in partea din spate a gatului. Este o afectiune care pune viata in pericol.

Cauze
Abcesul retrofaringian afecteaza in general copiii sub 5 ani, dar poate aparea la orice varsta.
Materialul infectat se acumuleaza in spatiul din jurul tesuturilor situate in spatele gatului. Acesta poate aparea in timp sau dupa o infectie a gatului.

Diagnostic
Medicul va efectua un examen fizic si va analiza interiorul gatului. Medicul poate freca partea din spate a gatului cu un tampon din bumbac, astfel incat mostra de tesut sa poate fi trimisa la laborator pentru analiza.
Alte teste care pot fi efectuate pot include: hemoleucograma completa, tomografie la gat, raze x la gat.

Tratament
Chirurgia este necesara pentru a drena partea infectata a gatului. Corticosteroizii sunt uneori administrati pentru a reduce umflarea cailor respiratorii. Doze mari de antibiotice sunt admnistrate intravenos pentru a trata infectia.
Caile respiratorii vor fi protejate astfel incat sa nu devina complet blocate prin expandare.

Simptome
Simptomele care pot aparea pot include: dificultati de respiratie, dificultati de inghitire, febra mare, sunet ascutit la inhalare, retractii intercostale si dureri severe in gat.

Abces intraperitoneal

Abcesul intraperitoneal se manifesta prin acumulari purulente la nivelul cavitatii intra-peritoneale sau a cavitatii intra-abdominale. Aceste colectii de puroi pot sa contina deopotriva micro-organisme aerobe si anaerobe regasite la nivelul tractului gastro-intestinal (GI tractul). Astfel, organismul aerob cu incidenta cea mai mare in cazul abceselor intraperitoneale este Escherichia coli, in vreme ce microoganismul anaerob cu incidenta cea mai mare in cazul acestei conditii medicale este Bacteroides Fragilis, extrem de virulent. Diagnosticarea abceselor intraperitoneale este foarte dificila ca urmare a factorilor multipli care contribuie sa aparitia acestei conditii medicale, precum si datorita localizarii acestora. In aceste conditii, pungile cu puroi pot fi regasite la nivelul cavitatii peritoneale sau dimpotriva pe suprafata sau in interiorul organelor adiacente (de exemplu, ficatul).

Cauze
Cauzele care duc la formarea abcesului intraperitoneal sunt multiple, pornind de la ruptura de apendice, ruptura unui diverticul si pana la infectii intestinale, precum Entamoeba histolytica sau alte conditii medicale. In consecinta, persoanele diagnosticate cu apendicita, diverticulita, ulcer perforat, alaturi de cele care au suferit interventii chirurgicale la nivelul cavitatii abdominale prezinta un grad de risc mai mare in ceea ce priveste formarea abceselor intraperitoneale.

Diagnostic
Pentru diagnosticarea abcesului intraperitoneal medicii specialisti pot folosi o gama vasta de metode, pornind de la hemoleucograma completa, efectuata prin prelevarea unei mostre de sange. In aceasta situatie, valorile mari ale leucocitelor (celule albe) reprezinta indicatorul prezentei in organism a abcesului intraperitoneal.
O alta forma de diagnostic eficienta in depistarea abceselor intraperitoneale este computer-tomografia (screening CT). Pentru a confirma rezultatul screeningului CT, medicii specialisti pot introduce un ac, prin piele pana in interiorul abcesului pentru prelevarea unei mostre de tesut.

Alte teste folosite pentru depistarea si diagnosticarea acestei conditii medicale sunt:
- radiografie abdominala cu raza X;
- test pentru stabilirea functionarii ficatului;
- test cu ultrasunete (ecografie) la nivelul zonei abdominale;
- laparotomie, interventie chirurgicala de deschidere a abdomenului prin efectuarea unei mici incizii.

Tratament
Tratarea eficienta a abcesului intraperitoneal necesita administrarea intravenoasa de antibiotice precum si drenarea puroiului acumulat in cavitatea peritoneala. Astfel, pentru drenarea acumularii purulente este necesara introducerea unui ac prin piele, pana la nivelul abcesului. Accesul si locazilarea pungii cu puroi va fi facilitat cu ajutorul razelor X, in vreme ce drena va fi pastrata timp de cateva zile sau cateva saptamani pana in momentul in care toata cantitatea de puroi va fi eliminata.
Exista situatii in care drenarea abcesului intraperitoneal nu este posibila, motiv pentru care medicii specialisti vor interveni chirurgical. Astfel, dupa efectuarea unei anestezii generale, va fi efectuata o incizie mica la nivelul abdomenului, cu scopul de a facilita medicului dumneavoastra accesul la punga cu puroi. Si in acest caz o drena va fi introdusa in interiorul abcesului, aceasta urmand sa fie indepartata in momentul in care infectia va fi complet tratata.

Indiferent de metode de tratament intrebuintata pentru a preveni recurenta acestei conditii medicale este necesara identificarea cauzei care a dus la formarea abcesului intraperitoneal, in caz contrar existand riscul de aparitie a unor complicatii precum ruptura abcesului, raspandirea infectiei in sange (septicemie) sau dezvoltarea unei infectii extinse

Simptome
In functie de localizarea abcesului intraperitoneal, simptomatologia acestei conditii medicale poate sa cuprinda urmatoarele manifestari:

- durere abdominala sau marirea dimensiunii cavitatii abdominale;
- frisoane;
- diaree;
- febra;
- lipsa poftei de mancare (apetit);
- stari de voma;
- sensibilitate la nivel rectal;
- stari de voma si varsaturi;
- stare de slabiciune.